lundi, octobre 05, 2009

Six niveaux de compétences dans les langues étrangères

Ces six niveaux couvrent l’ensemble de l’apprentissage. Il s’agit des niveaux que le Comité de l’éducation du Conseil de l’Europe définit comme « niveaux classiques généraux » [1] et ont été choisis comme référence par un grand nombre d’institutions dans le monde. Les contenus linguistiques et pragmatiques ainsi que la progression des difficultés sont ceux des manuels de français langue étrangère proposés par les éditeurs.

Du niveau le plus faible au niveau le plus élevés, ils sont définis ainsi:

1. Faux débutant (breakthrough): l’apprenant possède des compétences « élémentaires ». Son apprentissage a duré environ 100 heures.

2. Survie (waystage): il s’agit toujours de compétences élémentaires. L’apprenant possède une compétence de « survie » et son apprentissage représente environ 200 heures.

3. Niveau-seuil (threshold): l’apprenant a une compétence qui lui permet d’être indépendant. Il a eu un apprentissage d’environ 400 heures.

4. Autonomie (vantage): il s’agit également ici de compétences permettant d’être autonome. L’apprenant peut les utiliser de façon adéquate. Son parcours d’apprentissage peut aller jusqu’à 600 heures.

5. Efficacité (effectiveness): l’étudiant n’est plus en apprentissage mais en perfectionnement linguistique. Toutes les structures de la langue lui sont connues et il les utilise de façon opérationnelle. Il peut, par exemple, poursuivre des études universitaires en français sans problèmes majeurs.

6. Maîtrise (mastery): niveau de compétence le plus élevé. L’étudiant a une réelle maîtrise de la langue et peut vouloir se perfectionner dans des savoir-faire spécifiques ou dans une spécialité professionnelle.

Note:

[1] Ils sont décrits dans le Cadre européen commun de référence pour l’apprentissage et l’enseignement des langues (Strasbourg, 1997).



Recevez chaque billet dans votre courriel:

Délivré par FeedBurner





Magasinez dans la Boutique du Pro-F
Encore!

samedi, octobre 03, 2009

Bacalaureat 2010 – proba de limbă străină

După studierea documentaţiei furnizate de Ministerul Educaţiei, punctez în acest articol cam tot ceea ce trebuie să ştie candidaţii la această probă. Remarcăm dintru început că datele pentru prima sesiune sunt 19-22 aprilie (luni, marţi, miercuri, joi), în vreme ce pentru a doua este vorba de 24-25 august (marţi, miercuri), deci este vorba despre patru, respectiv două zile. Dacă luăm în calcul că pentru prima dată proba de limbă străină are trei etape, concluzionăm că probabil prima dată va fi alocată o zi pentru fiecare dintre ele, cu încă o zi de pauză, în vreme ce la a doua sesiune a bacalaureatului vom avea cu certitudine două probe într-o zi. Dar aceste detalii vor fi comunicate probabil ulterior.

În metodologia desfăşurării bacalaureatului în 2010, proba de evaluare a competenţei lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională se numeşte proba C, şi este obligatorie pentru absolut toate profilurile din învăţământul românesc. Ea nu poate avea ca obiect decât o limbă studiată în liceu, fie în regim de limba 1, fie limba 2, fie chiar limba opţională. Totuşi, spre deosebire de anii anteriori, elevii pot susţine proba doar la o singură limbă străină, organizarea generală eliminând situaţia în care un elev ar dori să susţină bacalaureatul la două limbi străine.

O altă noutate este aceea că unul dintre cei doi profesori evaluatori ai competenţelor lingvistice este cadrul didactic care a predat la clasă, în vreme ce celălalt va fi un alt cadrul didactic, de aceeaşi specialitate, din aceeaşi unitate de învăţământ (sau din alta, în cazul în care unitatea şcolară nu dispune de doi profesori calificaţi pentru aceeaşi limbă străină). Fireşte, ca şi în alţi ani, profesorii vor semna o declaraţie conform căreia printre examinaţi nu au rude, până la gradul IV inclusiv). Iarăşi, tot ca şi în celalţi ani, accesul candidaţilor în sala de examen se va face fără materiale auxiliare (mai cu seamă dicţionare).

Proba de evaluare a competenţei lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională se va desfăşura în 3 etape: scrisă, orală şi de înţelegere a unui text audiat. Textele oficiale elaborate de Ministerul Educaţiei nu sunt prea generoase cu explicaţii în privinţa structurii acestor probe, lăsându-ne mai degrabă să ne lansăm în presupuneri. Ştim de exemplu că proba scrisă va dura 90 de minute, fără să avem idee despre conţinutul ei. Mai ştim că pentru proba orală se va extrage bilet, vor fi 15 minute pentru elaborarea răspunsurilor şi 10-15 minute pentru susţinerea lor. Bănuim doar că va semăna într-o bună măsură cu examinările orale din anii anteriori, fără să avem vreo certitudine.

În ce priveşte a treia etapă, cea a probei de înţelegere a unui text audiat, ştim că este vorba despre un text înregistrat pe un suport electronic, care va fi derulat de 2 ori, timpul alocat pentru această etapă fiind de 20 de minute, incluzându-se timpul alocat celor 2 audieri ale textului înregistrat. În ceea ce priveşte natura documentului audio, precum şi a metodei de exploatare, suntem la acelaşi nivel al conjecturilor, incertitudine care nu poate fi decât sporită de promisiunea Ministerului Educaţiei de a nu mai face publice subiectele de examen.

În privinţa evaluării competenţelor lingvistice, putem vorbi de noutate absolută. Astfel, rezultatul evaluării nu se va exprima prin note sau prin calificativul admis/respins, ci prin stabilirea nivelului de competenţă corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi. În linii mari, şi fără a intra în detalii fastidioase, elevii nu vor mai fi numerotaţi cu note de la 1 la 10, ci cu calificativele următoare:

A 1 Utilizarea limbii la nivel elementar (Découverte)
A 2 Utilizarea limbii la nivel elementar (Survie)
B 1 Utilizarea independentă a limbii (Seuil)
B 2 Utilizarea independentă a limbii (Avancé)
C 1 Utilizarea competentă a limbii (Autonome)
C 2 Utilizarea competentă a limbii (Maîtrise)

Mai multe informaţii despre CECRL ar putea fi consultate aici.

Ministerul Educaţiei ne mai spune că nivelul corespunzător CECRL obţinut se trece pe diploma de bacalaureat şi pe certificatul de competenţă lingvistică în limba de circulaţie internaţională. Aşadar, nefiind vorba despre o notare clasică, media la examenul de bacalaureat se va face fără a se lua în calcul performanţa la limba străină. Totuşi, candidaţii trebuie să se prezinte la această probă, sub rezerva nepromovării bacalaureatului.

În final, câteva observaţii. Decizia racordării probei de evaluare a competenţei lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională la un cadru european ar putea avea implicaţii benefice. Lăsând deoparte acordarea unui certificat lizibil în întreaga Uniune Europeană, ceea ce nu este deloc puţin, remarcăm ca fiind benefică scoaterea acestei evaluări din ansamblul notei de bacalaureat. În anii anteriori, profesorul de limbi străine a fost nu de puţine ori tentat să “gonfleze” această evaluare, sub pretextul măririi mediei necesare la admiterea la facultate. Profesorul de franceză în special, tindea să fie ultrageneros cu candidaţii, pe fondul pierderii de teren pe care această limbă îl înregistrează în faţa limbii engleze. Este de presupus că o evaluare fără implicaţii asupra mediei de bacalaureat ar putea reteza din avântul neprincipial căruia îi cad victime unii colegi.

Nu comentăm în niciun fel examinarea elevilor de către profesorul de la clasă. Fireşte, în bună măsură opiniile acestuia în raport cu gradul de pregătire a candidaţilor sunt deja construite, şi ar putea servi drept prejudecăţi deloc neglijabile în timpul bacalaureatului. Totuşi, şi aici iarăşi facem apel la experienţa anilor trecuţi, nici confruntarea dintre candidat şi profesorul străin nu a fost o garanţie a obiectivităţii în notare.

În cele din urmă, remarcăm cu satisfacţie că Ministerul nu-şi propune diferenţierea elevilor în funcţie de filierele educaţionale, sau numărul de ore pe săptămână. Este consecinţa firească şi benefică a criteriilor Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi, ale cărui repere privesc gradul de cunoaştere a limbii străine, şi nu o cantitate de informaţie acumulabilă în funcţie de parcursul elevului. Este de presupus că va fi foarte greu pentru un elev care a studiat o limbă străină în regim de 1-2 ore pe săptămână să atingă nivelurile medii, sau cele superioare presupuse de B2/C1/C2.


Recevez chaque billet dans votre courriel:

Délivré par FeedBurner





Encore!

mardi, février 24, 2009

Examenul de bacalaureat - 1-2 ore, oral, 2007, varianta 2

1. a. Lisez à haute voix le texte ci-dessous.

Des scientifiques affirment pouvoir prédire des intentions grâce à un scanner cérébral

Lire dans les pensées ne sera, peut-être bientôt, plus de la science-fiction : un appareil d’imagerie [1] cérébrale a permis à une équipe de chercheurs allemands de déterminer les intentions d’un individu, tout du moins lorsqu’il s’apprête à réaliser une tâche simple. Les volontaires qui ne se doutaient pas une seconde que dans la pièce à côté, des scientifiques tentaient de lire dans leurs pensées, s’apprêtaient soit à compter (addition ou soustraction), soit à presser un des deux boutons à proximité. « Pour la première fois, ces technologies nous donnent la possibilité réelle d’aller chercher à la source ce que quelqu’un pense ou ressent, sans qu’il puisse nous en empêcher », a déclaré le Dr Hank Greely, directeur du centre Loi et Sciences biologiques de l’Université de Stanford. « Le concept même de garder ses pensées privées pourrait être profondément modifié dans le futur », a-t-il jugé. Certains s’inquiètent déjà de la portée [2] de ces découvertes.

Hank Greely, Stanford University

[1] imagerie (n.f.) : tehnique permettant d’obtenir des images à partir de différents types de rayonnement ; ensemble d’images ainsi obtenues ;
[2] portée (n.f.) ; force, impact, importance, effet.

b. Mettez en roumain les phrases soulignées.

c. « Certains s’inquiètent déjà de la portée de ces découvertes. » Les gens auraient-ils raison de s’inquiéter à cause de ces possibilités de « lire dans les pensées » privées ?

2. Considérez-vous que la manière de s’habiller ait beaucoup d’importance pour les jeunes ? Répondez de façon structurée, argumentée, et donnez des exemples précis.

Réponses :

b. Traducere integrală :

Oameni de ştiinţă afirmă că pot să prezică intenţiile graţie unui scanner cerebral

A citi în gânduri nu va mai fi, poate în curând, de ordinul ştiinţifico-fantasticului : un aparat de radiografiere cerebrală a permis unei echipe de cercetători germani să determine intenţiile unui individ, cel puţin atunci când se pregăteşte să realizeze o acţiune simplă. Volontarii, care nu bănuiau nicio secundă că în camera învecinată nişte oameni de ştiinţă încercau să le citească gândurile, se pregăteau fie să calculeze (adunare sau scădere), fie să apese unul dintre cele două butoane apropiate. « Pentru prima dată, aceste tehnologii ne dau posibilitatea reală de a merge să căutăm la sursă ceea ce cineva crede sau resimte, fără ca el să poată să ne împiedice », a declarat Dr. Hank Greely, director al centrului Lege şi Ştiinţe biologice al Universităţii Stanford. « Conceptul însuşi de păstrare a gândurilor private ar putea fi profund modificat în viitor », a considerat el. Unii sunt deja neliniştiţi de implicaţiile acestor descoperiri.



Magasinez dans la Boutique du Pro-F
Encore!

Examenul de bacalaureat - 1-2 ore, oral, 2007, varianta 1

1. a. Lisez à haute voix le texte ci-dessous.

« Qu’est-ce qui vous ramène à Paris ? »

J’ai habité New York, Monaco et Londres, mais la culture française m’a toujours retenue. Je crois que la France est du point de vue littéraire un pays incomparable. Et pourtant il y a de grands écrivains russes, anglais, allemands. Est-ce que c’est la musique du français ? Ce n’est pourtant pas une langue musicale, comme l’italien, mais elle a beaucoup de musique écrite. Il y a très peu d’endroits où l’on rencontre un Brassens, un Brel, un Ferré... Cela veut bien dire que, dans les chansons, en tout cas, c’est une langue particulière. Cela a été l’immense coup de foudre de mon adolescence : de Céline à Brassens, de Genet à Barbara, de Maupassant à Michel Berger, j’ai tout découvert à ce moment-là. Tout en faisant mes études secondaires au lycée italien, je me suis mise à tout lire, tout écouter, tout regarder en français : la radio, la télé, beaucoup de livres et de disques... Le français, ce serait comme un homme charmant qu’on rencontre et dont on tombe amoureux, tandis que l’italien, c’est moi.

« Entretien avec Carla Bruni », Le Français dans le monde, no 330

b. Mettez en roumain les phrases en italique.

c. « La France est du point de vue littéraire un pays incomparable ». Partagez-vous le point de vue de la chanteuse Carla Bruni sur la culture française ? Justifiez votre réponse.


2. Où prenez-vous la plupart de vos informations ? Dans les journaux, à la télé, en naviguant sur Internet ? Répondez de façon structurée, argumentée, et donnez des exemples précis.

Réponses :

b.

Traduction intégrale:


Am locuit la New York, Monaco şi Londra, dar cultura franceză m-a captivat întotdeauna. Cred că Franţa este din punct de vedere literar o ţară incomparabilă. Şi totuşi, există mari scriitori ruşi, englezi şi germani. O fi oare muzica limbii franceze ? Totuşi nu este o limbă muzicală, precum italiana, dar are multă muzică scrisă. Puţine sunt locurile în care poţi întâlni un Brassens, un Brel, un Ferré... Asta înseamnă într-adevăr că, în cântece, în orice caz, este o limbă deosebită. Aceasta a fost imensa dragoste la primă vedere a adolescenţei mele : de la (Ferdinand-Louis) Céline la (Georges) Brassens, de la (Jean) Genet la Barbara, de la (Guy de) Maupassant la Michel Berger, am descoperit totul atunci. Făcând studiile medii la liceul italian, am început să citesc totul, să ascult totul, să privesc totul în franceză : radioul, televizorul, multe cărţi şi discuri... Franceza e aşa ca un bărbat încântător pe care-l întâlneşti şi de care te îndrăgosteşti, în vreme ce italiana sunt eu.




Magasinez dans la Boutique du Pro-F
Encore!

mardi, février 17, 2009

Pierre Desproges - Les rues de Paris ne sont plus sûres





Magasinez dans la Boutique du Pro-F
Encore!